La mulţi ani!

Onoarea Alexandrei Gătej şi tăcerea lui Traian Băsescu

Cât e de grav ca unul dintre consilierii preşedintelui ţării să fi fost agent al Securităţii comuniste? Contează că acest agent avea 23 de ani în momentul racolării sau că aceasta s-a produs cu numai trei luni înainte de căderea comunismului? De ce acest consilier mai este în funcţie? De ce şeful statului nu i-a cerut încă demisia? Multe întrebări, din care unele îşi pot sau nu găsi răspunsuri limpezi. Una singură contează, însă: ce mai caută doamna Gătej la Cotroceni?

Povestea colaborării Alexandrei Gătej cu Securitatea a fost făcută publică cu numai patru zile înainte de împlinirea a patru ani de la condamnarea publică a regimului comunist şi de la publicarea Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Gestul de acum patru ani al preşedintelui Băsescu a fost catalogat "fără precedent" în lumea post-comunistă, regimul comunist fiind condamnat pe întreg parcursul existenţei sale, drept ilegitim şi criminal, iar Securitatea a fost considerată ca "braţul armat" al sistemului.

Acum, când a trecut deja o săptămână de la dezvăluirea CNSAS despre colaborarea Alexandrei Gătej cu Securitatea, liniştea aşezată peste Cotroceni în privinţa acestui subiect pică foarte prost pentru instituţia prezidenţială. În acest moment nu calităţile profesionale ale doamnei Gătej sunt de luat în discuţie, ci faptul că printre colaboratorii cei mai apropiaţi ai preşedintelui statului se numără un fost agent dovedit al Securităţii. Poate că preşedintele nu consideră această chestiune de o gravitate deosebită, însă este dator să explice de ce păstrează în echipa lui pe cineva cu probleme de "dosar".

Băsescu a făcut cărţile pentru şefia PDL

Traian Băsescu, pentru Hotnews:
"Va fi o decizie a PDL-ului dacă mai menţine suprapunerea între calitatea de preşedinte al PDL şi funcţia de prim-ministru. Dacă vreţi să fiu foarte sincer, eu nu-l văd pe Emil Boc pierzând alegerile în interiorul PDL, dacă va candida. Şi eu sper că va candida. Parlamentarii PDL ar trebui să se uite la soluţii alternative pe care le au. Au? După părerea mea Emil Boc va putea să candideze. Sau va fi necesar să candideze. Dar va fi opţiunea lui. Eu îmi spun o părere."

Puţin vizibil la nivel public, PDL-ul fierbe. Taberele, găştile, grupurile şi grupusculele din interiorul partidului se frământă, se organizează şi se repoziţioneză pentru alegerile din primăvara anului viitor pentru şefia PDL. Alegerile din filialele judeţene derulate în ultimele săptămâni conturează şi ele reaşezarea zonelor de putere în partid. Pe fundalul acestor zbateri interne, se conturează tot mai vizibil încercarea lui Traian Băsescu de a-şi asigura controlul asupra partidului şi după terminarea mandatului.

Traian Băsescu îşi aplică strategia gradual: mai întâi crearea unui pol de putere în interiorul partidului în jurul Elenei Udrea şi coagularea a unor personalităţi politice de tip nou în preajma acesteia (Gheorghe Falcă, George Scripcaru, Gheorghe Flutur). Următorul pas, impunerea Elenei Udrea la şefia organizaţiei Bucureşti a PDL (cea mai mare din punct de vedere numeric, dar şi cea mai influentă).

Rămâne de îndeplinit cel mai greu obiectiv, acela de a păstra controlul asupra PDL prin intermediul viitorului preşedinte, care trebuie obligatoriu să fie un ins supus, loial, manevrabil. Cum Emil Boc a transmis semnale anul acesta că nu-şi mai doreşte preşedinţia PDL, reacţia opiniei publice la un nume nou, care îndeplineşte criteriile de mai sus, a fost testată acum o lună. Elena Udrea, permanenta purtătoare de mesaje a lui Traian Băsescu, declara că ea îl vede pe Gheorghe Falcă (finul lui Traian Băsescu) în poziţia de viitor şef al PDL. Cum răspunsul presei şi al societăţii civile a fost extrem de dur la acest anunţ, având în vedere că Falcă a fost trimis în justiţie de DNA pentru fapte de corupţie, se vede treaba că Traian Băsescu s-a văzut nevoit să apeleze din nou la soluţia de avarie Emil Boc.

Declaraţia lui Traian Băsescu din această după-amiază nu este numai un semnal public transmis taberei "oponente" din PDL, grupată în jurul lui Vasile Blaga, dar este şi un mesaj de curtoazie la adresa lui Emil Boc, cel care are acum temă de răzgândire.

Codruța Koveşi, Procurorul General: "Există 140 de legi care prevăd aproape 1.000 de infracţiuni"

Laura Codruţa Koveşi, Procurorul General al României a explicat, în exclusivitate pentru CursDeGuvernare.ro care sunt cauzele celor peste 1,3 milioane de dosare penale pe care le-a înregistrat Parchetul General în acest an, subiect despre care am scris aici. Koveşi a enumerat şi soluţiile care ar putea duce la o reducere a cauzelor penale pe care trebuie să le gestioneze Parchetele din toată ţara.

Laura Codruţa Koveşi: ”Datele statistice care au relevat faptul că volumul mare de activitate nu este influenţat de evoluţia infracţionalităţii, care nu are o creştere similară, ci de probleme legislative sau sesizări fără finalitate.

Cât priveşte aspectele de ordin legislativ, o problemă ar fi excesul de incriminare. Există 140 de acte normative care prevăd aproape 1000 de infracţiuni. Este clar, aşadar, că ar fi nevoie de o reevaluare.

Referitor la sesizările fără finalitate care ne sunt avansate, credem că ar trebui identificate soluţii care să permită limitarea numărului de dosare şi soluţii cauzelor cu adevărat importante pentru societate. Una dintre aceste soluţii ar putea fi introducerea principiului oportunităţii întâlnit în alte sisteme.

În momentul de faţă, dacă se reclamă o faptă penală, ea trebuie înregistrată ca şi dosar penal, chiar dacă din primele cercetări reiese că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni. Or, prin intermediul principiului oportunităţii s-ar ajunge ca, pe baza unor criterii obiective şi sub controlul instanţei de judecată, să se poată aprecia când se justifică să continui o anchetă sau nu. Astfel, s-ar ajunge la o cheltuire mult mai judicioasă a banului public."

Continuarea declaraţiei Progurorului General poate fi citită pe CursDeGuvernare.ro.

Câştigătorii burselor JTI

Câştigătorii Burselor Europene JTI pentru Jurnalism au fost anunţaţi în această seara de Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la sediul Reprezentanţei din România a Comisiei Europene.

Jurnalişti care vor lua parte la un stagiul de pregătire de o săptămână de la Bruxelles sunt: Eveline Păuna - Q-Magazine (21 de ani), Raluca Spătăreanu - Grupul Realitatea-Caţavencu/realitatea.net (32 de ani), Amalia Dascălu - Ziarul de Iaşi (29 de ani), Matei Dobrovie - Adevărul/Foreign Policy România (27 de ani), Laura Culiţă - Wall Street Journal România (23 de ani), Claudiu Berbece - România Liberă (25 de ani), Lorelei Mihală - TVR (31 de ani).

Marii câştigători ai Burselor Europene JTI pentru Jurnalişti, care vor beneficia în plus şi de un stagiu de pregătire profesională de trei săptămâni în cadrul unei prestigioase organizaţii de presă europeană, sunt: Victor Rotariu - Gândul (25 de ani), Diana Stirlea - Agerpress (32 de ani) şi Andreea Negru Ciobanu - Grupul Realitatea Caţavencu/The Money Channel (29 de ani).

Programul Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti a fost lansat în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, ca o continuare a programului de stagii iniţiat de National Forum Foundation/Freedom House în anii '90, cu sprijinul Guvernului SUA, iar ulterior, începând cu anul 2000, cu finanţarea JTI.

Cu începere din 2010, programul Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti este organizat de Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă. Încă de la început, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor tinerilor jurnalişti români, prin expunere directă la realităţile democraţiilor dezvoltate, imersiune în medii culturale diverse şi practică profesională specializată.

Ţara penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci români adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general al României, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut, când au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare, reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. La cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Cifrele primelor nouă luni de activitate ale Parchetului General devoalează o situaţie uluitoare, la care specialiştii în drept penal cu greu găsesc o explicaţie. Iar ca situaţia să arate şi mai grav, la cele peste 1,3 milioane de dosare aflate în lucru la nivelul întregului Minister Public se mai adaugă alte câteva sute de mii contabilizate de Inspectoratul General de Poliţie.

Cifrele infracţionalităţii înregistrate de Ministerul Public

* În primele trei trimestre din 2010, toate unităţile de parchet au avut de soluţionat 1.338.343 dosare, înregistrându-se o creştere cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009.
* În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 365.841 cauze, în scădere cu 0,6%, reprezentând 27,3% din totalul cauzelor de soluţionat.
* Din cauzele soluţionate au fost finalizate cu rechizitoriu 30.380 ceea ce înseamnă o creştere cu 8%.
* În primele trei trimestre din 2010, 8,3% din cauzele soluţionate s-au finalizat prin rechizitorii şi 91,7% prin soluţii de netrimitere în judecată.
* La sfârşitul lunii septembrie 2010 existau în lucru 435.402 cauze, în creştere cu 18,5% faţă de perioada similară a anului 2009 (ponderea acestora în totalul cauzelor de soluţionat fiind de 32,5%), şi 457.703 de dosare cu autori nedescoperiţi, în creştere cu 24,2% faţă de perioada similară a anului 2009 (cu o pondere de 34,2% din totalul cauzelor de soluţionat).
* În primele trei trimestre din 2010 s-a dispus trimiterea în judecată a 41.063 inculpaţi (din care 6.443 arestaţi preventiv), în creştere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Textul complet poate fi citit pe CursDeGuvernare.ro

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Deși după alegerile parlamentare din 2008 s-a configurat o coaliție de guvernare, majoritatea din Parlament s-a dovedit nefuncțională într-un an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă.

Bilanțul, potrivit datelor din Camera Deputaților și Senat

* Doar 14 legi promulgate la Senat, din 148 de proiecte de lege depuse.
* La Camera Deputaților, 230 de inițiative (din 786 depuse) au devenit legi.
* O bună parte din legile trecute sunt inițiative venite de la guvern, altele sunt modificări aduse legilor anterioare.
* Adoptarea tacită a legilor a înlocuit, în parioadele de blocaj, dezbaterile: în numai o săptămână din luna septembrie au fost adoptate prin aprobare tacită 5 legi. * Un număr de 11 legi au fost cereri de reexaminare, trimise la Parlament de către Președinție.

Text scris împreună cu Cristian Grosu, a cărui continuare poate fi citită pe CursDeGuvernare.ro

Adrian Chebuţiu, reţinut de DNA

UPDATE. Adrian Chebuţiu va fi cercetat în libertate, potrivit Mediafax, însă Adrian Coriolan Preda, directorul executiv al UCM Reşiţa, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. Procurorii au făcut recurs la măsura nearestării lui Chebuţiu, iar avocaţii lui Preda împotriva arestării clientului lor.

Adrian Chebuţiu, unul dintre cei mai apropiaţi parteneri de afaceri ai lui Bogdan Buzăianu, magnatului energiei, a primit mandat de reţinere pentru 24 de ore în această dimineaţă, urmând a fi prezentat judecătorilor cu propunere de arestare pentru 29 de zile. Adrian Chebuţiu este anchetat de DNA, potrivit Mediafax, într-un dosar privind returnări ilegale de TVA în valoare de câteva zeci de milioane de euro, dosar în care mai este anchetat şi libanezul Said Baaklini, arestat acum două zile în baza unui mandat internaţional în Bulgaria, dar şi de un senator al cărui nume nu a fost încă făcut public.

Said Baaklini a fost predat autorităţilor române, iar instanţa de judecată a emis un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele acestuia. Baaklini se bucură de relaţii foarte bune la vârful PDL, PNL şi PSD, şi a derulat afaceri cu Hassan Awdi (proprietarul Rodi­pet) sau cu Cristian Bor­cea (acţionar la Dinamo). Acesta a înfiinţat Fundația "Eco Snagov" împreună cu Ion Țiriac, Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoa­nă), Viorel Cataramă și Aleodor Frîncu (fost șef al cancelariei lui Călin Popescu Tăriceanu). Numele lui Said Baaklini a fost asociat şi cu cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu în contextul în care libanezul a ridicat cu puţin timp înainte de prăbuşirea Băncii Române de Scont suma de 4,8 miliarde de lei.